duminică, 5 septembrie 2010

...

„Îți voi rosti numele în singurătate,
Așezat în mijlocul umbrelor
Tăcutelor mele gânduri

Îl voi rosti fără cuvânt, îl voi rosti
Fără rost

Pentru că sunt
asemenea copilului...
Care-și cheamă mama
De o sută de ori,
Fericit că-i poate silabisi numele în neștire...”

Robindoanath Tagare LXXXII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu